Draga Domnule Profesor,


Școala ne spală creierul și nu e vina dascălilor

1. Școala ar trebui să încurajeze greșelile, nu perfecțiunea !

Când un elev ia nota 6, accentul este pus pe faptul că lipsesc 4 puncte până la perfecțiune.

Cum ar fi dacă profesorii ar spune:

Bravo, felicitări că ai luat 6, pentru că data trecută ai luat 5 !

Este un progres extraordinar !

…Si apoi, după o vreme… hai să vedem cum putem ajunge la nota 7…

În schimb, școala promovează mentalitatea premiantului:

Ia uite ce note bune a luat Mitică !

Din nefericire și Mitică, deși a luat 10 pe linie, când vrea să se descurce în viață, constată că abilitatea de a învăța de 10 nu e plătită la fel de bine ca abilitatea de a accepta refuzurile atunci când faci o vânzare !

Mitică ajunge atunci din performer în clasă un performer al dezamăgirii și începe să își “distribuie” negativitatea în jur, acuzându-i pe cei fără școală care ajung bogați !

De fapt, cei fără școală sau care au fost slabi la învățătură, dar care și-au creat propriul lor mecanism de dezvoltare a stimei de sine, înțeleg că o GREȘEALĂ e un semnal necesar pentru corecția de parcurs, nu o cădere în dizgrație.

Concluzie: avem nevoie de o școală care încurajează greșelile ca parte importantă din PROGRES, nu perfecțiunea, ca parte impotentă pentru succes…

Cum ?

Prin schimbarea felului în care profesorii și elevii dau feedback ! 

2. Școala ar trebui să încurajeze cooperarea, nu competiția…

Premiantul Mitică le arată el tuturor colegilor de clasă că e cel mai bun …

Și ? Ce este cu asta ?

Peste 10 ani, când Mitică va încerca să se descurce într-o lume antreprenorială, le va arăta tuturor cât de bun este în continuare și va avea foarte multă dreptate și foarte puțini bani…

În lumea reală, cei care cooperează câștigă mult mai mult decât cei care pun accentul pe competiție…

Nu spun că nu e nevoie de competiție… dar e important ca lupta aceasta să fie percepută ca un joc, nu ca un război, iar copiii trebuie îndrumați să o perceapă ca joc, altfel vor avea înclinația naturală să o ducă la extrem…

Ar trebui să se pună accent mai mare în școli pe cooperare…

Din păcate, în multe școli încă se întâmplă invers…

Concluzie: avem nevoie de o școală care să învețe copiii cum să lucreze în echipă, să socializeze și să influențeze cu integritate.

Cum ?

Mărind foarte mult procentul de timp petrecut în clasă (sau afară) cu jocuri experiențiale din care să rezulte importanța cooperării.

3. Școala este un loc excelent pentru copii – să învețe ce înseamnă conviețuirea în colectivitate (oricum, le ocupă mare parte din timp)

Focalizarea atenției copiilor ar trebui să se facă pe relaționarea armonioasă dintre ei, pe felul în care leagă relații și formează grupuri.

În consecință, când le vin copiii acasă de la școală, părinții ar trebui să pună întrebări mai performante decât clasicele:

Ce-ai făcut azi la școală ?… Ce răspunsuri ai dat azi la școală ?

sau

Ce note ai luat ?… da’ Mitică ce notă a luat ?

Să întrebe de exemplu:

Ce întrebări ai pus azi la școală ?

sau

Ce lucruri noi/interesante ai aflat azi despre/de la colegii tăi ?

sau

Ce activități ați făcut azi împreună la școală ?  Cine cu cine a legat prietenii și de ce ?

și mai ales:  Cum v-ați distrat azi la școală ?

Genul acesta de întrebări ar direcționa mintea copilului spre cooperare, nu spre competiție .  Îi va sugera că sunt și alte lucruri importante, decât notele și Mitică…

4. Școala poate fi un loc minunat în care copiii să învețe că în orice există o lecție. Și în frustrări și în bucurii și în nedreptăți și în adevăruri și în distracție și în disciplină…

Când copilul este frustrat ori nemulțumit, părintele ar putea să întrebe până când primește un răspuns:

Ce ai invățat din asta ?

Dacă ar fi să existe o lecție de viață pentru tine în asta, care ar fi aceea ?

Dar din interacțiunea lui Mitică și Popică ce ai putea să înveți tu ?…

5. Școala poate fi locul în care întalnești oameni care ulterior îți pot schimba destinul, și asta mai ales datorită faptului că au avut timp să te cunoască

Este un fapt bine documentat că multe dintre afacerile de succes ale omenirii au pornit de la prietenii legate în școli, așa că o cooperare bună la școală crește șansele de cooperare eficientă după școală…

Pentru acest scop, părinții ar putea să își întrebe des copiii:

Cine îți place dintre colegii de la școală ? Dar dintre profesori ? Ce îți place la ei ?

–  Citeste mai mult la:

http://www.andyszekely.ro/daca-azi-as-fi-elev-uite-asa-m-as-revolta/

http://www.andyszekely.ro/cum-ne-spala-scoala-creierul-si-cum-sa-facem-bani-din-asta/

One thought on “Draga Domnule Profesor,

  1. Pingback: 5 recomandari de vineri (XXII) | idei si idei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s