Uniforma scolara NU este obligatorie prin lege

AU VOIE ELEVII SA INTRE LA ORE DACA NU POARTA UNIFORMA SCOLARA ?

Au voie elevii sa intre la ore daca nu poarta uniforma scolara obligatorie?Dupa doar cateva saptamani de la debutul anului scolar 2016-2017, tot mai multi parinti ne scriu pe adresa redactiei ca introducerea uniformelor obligatorii pentru elevi este un cosmar pentru familiile cu posibilitati financiare reduse, tinand cont ca pretul acestora variaza intre 200-300 de lei.

Ce se intampla daca parintii nu au bani sa cumpere uniformele obligatorii pentru elevi?

Teoretic, legislatia in vigoare nu permite unitatilor de invatamant sa interzica accesul elevilor care nu poarta tinuta vestimentara stabilita de conducerea scolii.

„Tinuta vestimentara sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului in perimetrul scolii”, se arata in statutul elevilor, care a intrat in vigoare odata din anul scolar 2016-2017.

Practic, inca mai intalnim situatii in intreaga tara unde elevii nu sunt primiti la ore pentru ca nu poarta ori pentru ca nu au bani sa cumpere uniformele obligatorii impuse de conducere unitatii de invatamant.Parintii aflati in aceasta situatie disperata ne cer zilnic sfatul si ne intreaba ce pot face daca nu au bani sa le cumpere copiilor uniforme si acestia nu mai au voie sa intre in scoala. Practic, copiilor le este ingradit accesul la educatie, ceea ce este interzis prin Constitutia Romaniei.

Unitatile de invatamant care interzic elevilor accesul in scoli din cauza lipsei uniformei obligatorii, incalca reglementarile aduse de Statutul Elevului, iar astfel de situatii trebuie aduse la cunostinta Ministerului Educatiei si Inspectoratului Scolar Judetean, care vor analiza situatia si vor lua masurile corespunzatoare in acest sens.

Mai mult decat atat, precizam ca uniforma scolara NU este obligatorie prin lege in anul scolar 2016-2017, ci decizia de a impune sau nu o anumita tinuta vestimentara este la latitudinea fiecarei unitati de invatamant preuniversitar.

In plus, scolile nu pot nici sa sanctioneze eleviii cu scaderea notei la purtare pentru lipsa uniformei. Anul scolar trecut, o scoala din Bucuresti a fost sanctionata cu 1.000 de lei de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) pe motiv ca reprezinta „discriminare indirecta” prevederea din regulamentul unitatii de invatamant referitoare la scaderea notei la purtare in cazul in care nu este folosita uniforma.

Conform statutului elevilor, acestia nu pot fi sanctionati sau mustrati in fata clasei.

Atentie! Elevii nu pot fi supusi unei sanctiuni colective!

Profesorii pot sanctiona elevii cu scaderea notei la purtare cu un punct pentru fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numarul de ore pe semestru la o disciplina sau modul.

Cunoasteti cazuri in care elevii au interdictia de a intra in scoli pentru ca nu poarta ori nu detin uniforme scolare? Va rugam sa descrieti situatia la sectiunea de comentarii de mai jos!

Anunțuri

Nu lăsa școala să îți strice relația cu copilul tău!

Cum se traduc notele mari în (ne)reușitele vieții de adult

Presiunea de a performa în școală pare că nu a fost mai mare niciodată ca în timpurile pe care le trăiesc copiii noștri. Materiile devin tot mai dificile, concursurile au loc cu o frecvență ridicată, aproape săptămânal, opționalele își au locul lor prestabilit în programul supraaglomerat al copiilor, iar notele și calificativele trebuie să fie maxime. Să aibă vreun preț această goană după note bune, acumulare de cunoștințe cognitive? Și oare ce teamă se află în spatele ei?

 În munca mea de expert în parenting am avut șansa și bucuria de a lucra cu zeci de părinți de copii de vârstă școlară și am văzut cum, o dată cu începerea anului educațional, relația lor, până atunci relaxată și conectantă, se transformă într-una care se învârte în jurul discuțiilor despre școală, note și teme. Am văzut cum relația părinte-copil devine una rigidă și tensionată, ceea ce mărește distanța dintre ei și creează anxietate. Si am mai observat că această goană după perfecțiune ascunde două temeri din partea părintelui: teama de nereușită în viață, care se traduce prin teama de a nu supraviețui, pe de o parte, și teama de a nu avea copilul perfect, pe de altă parte.
Vă povestesc în cele ce urmează câte ceva despre fiecare teamă în parte.

Citește în continuare

Gheba, omul care a scos la tablă o ţară întreagă

şi noi am învăţat după „Gheba” !!!

Omul care a scos la tabla tara intreaga, profesorul Grigore Gheba scoate o culegere de matematica la 91 de ani

Cel mai cunoscut autor de culegeri de matematica din Romania , profesorul Grigore Gheba, asteapta in aceste zile sa-i apara o noua lucrare, „Teme fundamentale in studiul matematicii – Clasele IV-X”.

Culegerea, prima pe care venerabilul profesor nu o testeaza mai intii pe elevii sai, are pe coperta „figura Gheba”, model geometric ce a limpezit ani de-a rindul mintile elevilor. Intr-o dimineata nehotarita de primavara din anul al 91-lea al existentei sale, Grigore Gheba a facut roata cu gindul peste intimplarile ce-i umplu fiinta: anii de scoala, anii de razboi si de lagar, doua neveste, copiii, o iubire care l-a readus din morti, altele mai mici ce doar i-au reamintit ca e in viata.

Si culegerile de matematica, 34 la numar, tiparite in peste sase milioane de exemplare. Rândurile de mai jos incearca sa recompuna povestea profesorului Gheba.

Omul care a scos la tabla tara intreaga.

Anii de scoala

M-am intilnit cu profesorul – si generalul in retragere – Grigore Gheba in sufrageria casei sale, din cartierul bucurestean Drumul Taberei, si am impartit pentru citeva ore aceeasi masa acoperita cu sticla sparta la unul dintre colturi.

„M-am nascut intr-un sat de munte din judetul Vrancea, se cheama Poienita – Dumitresti, ca unul dintre cei sapte copii ai unei familii sarace.

Mama mea, Maria, punea gaz in lampa doar simbata si duminica, in restul saptaminii culegeam surcele ca sa tin focul treaz in soba si sa pot face socoteli cu condeiul pe tablita din piatra moale.

Lucram dintr-o carte, „1001 de probleme de matematica” se numea, primita de la un unchi, inspector de matematica”, povesteste profesorul Gheba.

Baiatul nu implinise inca 12 ani cind stia pe dinafara cartea de probleme, stirnind uimirea unchiului.

La imboldul acestuia, intr-o dimineata, Maria Gheba arunca intr-o traista patru oua fierte linga un pumn de mamaliga si, cu Grigore de mina, o lua peste dealuri, cale de 30 de kilometri pe jos, sa-si dea feciorul la liceul din Rimnicu-Sarat.

Ajunsera inainte de caderea soarelui, plini de praf si flaminzi.

Femeia incepu sa plinga fara sa poata spune de ce.

Ii agata copilului traista pe umar, facu o cruce mare cu dreapta si-l impinse pe poarta scolii.

Puiul de taran intra intr-un hohot de ris. Uniformele apretate din banci se hlizeau de opincile lui. Se oprira doar cind directorul Gherda isi slobozi glasul catre nou-venit:

„Ce stii tu din matematici, baiete !?”.

„Stiu tot din cartea asta!”, indrazni Grigore, scotind din traista cartulia de la unches. Peste clasa se lasa o tacere curioasa.

„Ia scrie-mi tu pe tabla trei milionimi Citește în continuare

Cum sunt dascălii copiilor noştri?

Ce mai înseamnă, astăzi, un profesor bun?

O întrebare ce îndeamnă la reflecţie, fie că suntem părinţi, fie profesori, pentru a penaliza derapajele din sistemul de învăţământ, pentru că şi părinţii şi dascălii de bună credinţă  sunt într-o singură tabără: a celor care vor un sistem de învățământ bun pentru principalul beneficiar: elevul.

J. Walker (2008) în lucrarea 12 Characteristics of an Effective Teacher afirmă că profesorul trebuie să fie:

Pregătit – vine în clasă în fiecare zi pregătit să predea așa cum trebuie;

Pozitiv – are o atitudine optimistă referitor la profesia didactică, se simte bine în meseria pe care o practică și este optimist referitor la elevi;

Are așteptări înalte față de TOȚI elevii săi;

Este creativ în modul în care își gândește activitatea didactică;

Este corect în modul în care își tratează elevii;

Personalizează relația cu elevii – se dovedește o persoană ușor de abordat de către aceștia;

Dezvoltă un sens al apartenenței la clasă: elevii se simt bineveniți la școală;

Este capabil să admită că a greșit atunci când acest lucru se întâmplă;

Are un dezvoltat simț al umorului;

Își respectă elevii și nu oferă – în mod deliberat – ocazii ca aceștia să se simtă stânjeniți/rușinați;

Este o persoană care știe să ierte și nu poartă ranchiună;

Demonstrează compasiune și elevii simt într-adevăr că profesorul este preocupat de problemele lor și că i le pot spune.

Suprapuneți această listă peste profilul dascălilor copiilor dumneavoastră (sau peste profilul colegilor – în cazul în care sunteți cadru didactic) şi veţi avea, cu siguranţă, o imagine mai clară a realității…

Perlele „profesorilor” de la examenul de titularizare

Trist, dar adevarat:

  • au patruns in invatamant si ne “invata” copiii, tot mai multi incompetenti, “profesori” de romana agramati, „profesori” de matematica (si nu numai), invatatori, educatori cu grave probleme psihice (stiu cazuri concrete), indivizi pusi pe capatuiala si jecmaneala/pacaleala a parintilor/copiilor prin ani grei de meditatii scumpe date in particular si cu rezultate jalnice ale elevilor la Capacitate/Evaluare, Bacalaureat si Facultate… -:( -:(

 

  • Ii vedem locuind in vile luxoase, conducand masini scumpe si plimbandu-se prin “strainataturi” 😉 😉  …

 

  • Si mai sunt si evazionisti fiscal!!!

Marius Crăciun

:)) Mai prosti decat prevede legea! :)) Ei se cred profesori si iti dau tie peste nas ca nu stii pe cand ei sunt praf si pulbere.

– Eminescu era prieten cu Creangă. Geniu la geniu trage. Eminescu și Creangă mergeau la puștoaice, după miere, erau iubitori de frumos prin satele Moldovei, unde se dezvoltau în mod absolut natural femei splendide, neştiutoare de carte. Din mierea iubirii lor cu Eminescu se trage cele mai frumoase poezii de dragoste…

– În istoria românilor mişună specii târâtoare de politicieni. Au împuşcat, au jefuit şi pe toţi ia unit furăciunea. Dar niciunul nu a avut ce să facă pentru ţară, se rostogoleşte în groapă Burebista de ruşine…

– Râurile şi apele care îşi desfăşoară curgerea pe teritoriul României vin din subteran către suprafaţă şi au locuri bine stabilite prin care susură, numite bazine. Accea e matca lor…

– Munţii Carpaţi se împart în…

Vezi articol original 141 de cuvinte mai mult

Despre îngăduința întrebării

Am fost în Finlanda în iunie și mi-a povestit un părinte că, având un copil la gradiniță, educatoarea i-a atras atentia că fiul lui pune prea puține întrebări și că nu e suficient de curios. La noi e situația inversă: se dezvoltă ideea, chiar dacă nu e explicit formulată, conform căreia atitudinea interogativa e un act de indisciplină. Un copil care pune o întrebare mai e tolerat, dar când pune a doua întrebare deja deranjează. Asta e situația la noi și în familie, și în scoală.

Vultureşti

Solomon Marcus, Suntem victime ale unui sistem educaţional bolnav

– Cum au decurs întâlnirile acestea din școli?
– Multe au fost surprinzătoare. De pildă, am avut întâlniri cu copii de clasa a V-a la Liceul german, unde m-au întâmpinat aliniați și, în momentul în care am intrat, au spus toți in cor: „Noi suntem copii cuminți!“. Pentru că eu caut întotdeauna să pornesc dialogul de la ce spun ei, le-am zis: „Am uitat ce este un copil cuminte, vă rog să-mi amintțti“. Am început să culeg de la ei diverse definții ale copilului cuminte și, dintr-o dată, am pus degetul pe rană, pentru că o definiție suna așa: „Un copil cuminte este un copil care nu vorbește neîntrebat“. Aceasta definiție îți arată cat de nociv este sistemul nostru educațional! Unul dintre pariurile mele este să dezvoltam atitudinea interogativă în rândul elevilor, să-i învațăm pe copii să întrebe. Am fost în…

Vezi articol original 83 de cuvinte mai mult

Draga Domnule Profesor,

Școala ne spală creierul și nu e vina dascălilor

1. Școala ar trebui să încurajeze greșelile, nu perfecțiunea !

Când un elev ia nota 6, accentul este pus pe faptul că lipsesc 4 puncte până la perfecțiune.

Cum ar fi dacă profesorii ar spune:

Bravo, felicitări că ai luat 6, pentru că data trecută ai luat 5 !

Este un progres extraordinar !

…Si apoi, după o vreme… hai să vedem cum putem ajunge la nota 7…

În schimb, școala promovează mentalitatea premiantului:

Ia uite ce note bune a luat Mitică !

Din nefericire și Mitică, deși a luat 10 pe linie, când vrea să se descurce în viață, constată că abilitatea de a învăța de 10 nu e plătită la fel de bine ca abilitatea de a accepta refuzurile atunci când faci o vânzare !

Mitică ajunge atunci din performer în clasă un performer al dezamăgirii și începe să își “distribuie” negativitatea în jur, acuzându-i pe cei fără școală care ajung bogați !

De fapt, cei fără școală sau care au fost slabi la învățătură, dar care și-au creat propriul lor mecanism de dezvoltare a stimei de sine, înțeleg că o GREȘEALĂ e un semnal necesar pentru corecția de parcurs, nu o cădere în dizgrație.

Concluzie: avem nevoie de o școală care încurajează greșelile ca parte importantă din PROGRES, nu perfecțiunea, ca parte impotentă pentru succes…

Cum ?

Prin schimbarea felului în care profesorii și elevii dau feedback ! 

2. Școala ar trebui să încurajeze cooperarea, nu competiția…

Premiantul Mitică le arată el tuturor colegilor de clasă că e cel mai bun …

Și ? Ce este cu asta ?

Peste 10 ani, când Mitică va încerca să se descurce într-o lume antreprenorială, le va arăta tuturor cât de bun este în continuare și va avea foarte multă dreptate și foarte puțini bani…

În lumea reală, cei care cooperează câștigă mult mai mult decât cei care pun accentul pe competiție…

Nu spun că nu e nevoie de competiție… dar e important ca lupta aceasta să fie percepută ca un joc, nu ca un război, iar copiii trebuie îndrumați să o perceapă ca joc, altfel vor avea înclinația naturală să o ducă la extrem…

Ar trebui să se pună accent mai mare în școli pe cooperare…

Din păcate, în multe școli încă se întâmplă invers…

Concluzie: avem nevoie de o școală care să învețe copiii cum să lucreze în echipă, să socializeze și să influențeze cu integritate.

Cum ?

Mărind foarte mult procentul de timp petrecut în clasă (sau afară) cu jocuri experiențiale din care să rezulte importanța cooperării.

3. Școala este un loc excelent pentru copii – să învețe ce înseamnă conviețuirea în colectivitate (oricum, le ocupă mare parte din timp)

Focalizarea atenției copiilor ar trebui să se facă pe relaționarea armonioasă dintre ei, pe felul în care leagă relații și formează grupuri.

În consecință, când le vin copiii acasă de la școală, părinții ar trebui să pună întrebări mai performante decât clasicele:

Ce-ai făcut azi la școală ?… Ce răspunsuri ai dat azi la școală ?

sau

Ce note ai luat ?… da’ Mitică ce notă a luat ?

Să întrebe de exemplu:

Ce întrebări ai pus azi la școală ?

sau

Ce lucruri noi/interesante ai aflat azi despre/de la colegii tăi ?

sau

Ce activități ați făcut azi împreună la școală ?  Cine cu cine a legat prietenii și de ce ?

și mai ales:  Cum v-ați distrat azi la școală ?

Genul acesta de întrebări ar direcționa mintea copilului spre cooperare, nu spre competiție .  Îi va sugera că sunt și alte lucruri importante, decât notele și Mitică…

4. Școala poate fi un loc minunat în care copiii să învețe că în orice există o lecție. Și în frustrări și în bucurii și în nedreptăți și în adevăruri și în distracție și în disciplină…

Când copilul este frustrat ori nemulțumit, părintele ar putea să întrebe până când primește un răspuns:

Ce ai invățat din asta ?

Dacă ar fi să existe o lecție de viață pentru tine în asta, care ar fi aceea ?

Dar din interacțiunea lui Mitică și Popică ce ai putea să înveți tu ?…

5. Școala poate fi locul în care întalnești oameni care ulterior îți pot schimba destinul, și asta mai ales datorită faptului că au avut timp să te cunoască

Este un fapt bine documentat că multe dintre afacerile de succes ale omenirii au pornit de la prietenii legate în școli, așa că o cooperare bună la școală crește șansele de cooperare eficientă după școală…

Pentru acest scop, părinții ar putea să își întrebe des copiii:

Cine îți place dintre colegii de la școală ? Dar dintre profesori ? Ce îți place la ei ?

–  Citeste mai mult la:

http://www.andyszekely.ro/daca-azi-as-fi-elev-uite-asa-m-as-revolta/

http://www.andyszekely.ro/cum-ne-spala-scoala-creierul-si-cum-sa-facem-bani-din-asta/

BAC 2012: ”Perlele” sesiunii de toamnă

“Baltagul este un fel de topor folosit și în zilele noastre pentru comiterea crimelor. După acest topor a plecat Victoria Lipan, probabil că avea nevoie de el pentru muncile câmpului”, a explicat un elev.

“Soțul o lăsase singură acasă și femeia nu înțelegea pe unde umblă de atâta vreme, așa că a încălecat pe cal și a mers să îl caute. Îi era teamă că o să-l prindă cu o femeie, dar l-a găsit mort”, a explicat un altul.

“Victoria era de fapt o țărancă fără viziune despre lume. Dar nu putea să stea liniștită, pentru că calul Bator nu oferea iubire și mângâieri, la fel ca soțul ei”.

“Părerea mea e că Ilie Moromete lua la mișto pe toți pentru că se credea superior din naștere. N-a avut nevoie de multă școală și de aceea e idolul meu”.

“Cele patru elemente de structură de la Moromeții sunt cele patru volume. E un roman-fluviu și n-a încăput într-o singură carte”.

“Eu din ce a zis Blaga n-am înțeles nimic. O să mai scriu o bucată de comentariu din Moromeții, în loc”.

“Poți să vezi practic ce vrea să spună poetul dacă te duci pe ogor. Dacă nu muncești cu tractoare și semănătoare, nu ies roade și rămâi cu burta goală”.

“Numele de “genul liric” vine de la cuvântul “lira” care e un instrument muzical. Înseamnă că e ceva romantic, pe placul doamnelor. A doua trăsătura e că îți face imaginația să zboare, la fel ca pasărea liră”.

Cronica Română

O săptămână de vacanţă în plus: elevii încep şcoala pe 17 septembrie

Anul şcolar 2012-2013 va începe în data de 17 septembrie, festivităţile fiind programate cu două zile mai devreme, în data de 15 septembrie. Anunţul a fost făcut de către primul ministru Victor Ponta, sâmbătă, în timpul şedinţei de guvern.

Şcoala începe cu o săptămâna mai târzu

Şcoala începe cu o săptămâna mai târziu
Foto: botosaneanul.ro

Iniţial, ministrul Educaţiei anunţase că anul şcolar va începe pe 10 septembrie. Victor Ponta a spus că, cea mai bună variantă este ca anul şcolar să înceapă pe 17 septembrie, în condiţiile în care 15 septembrie cade într-o zi de sâmbătă.

Precizarea a fost făcută într-un dialog cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, din care a rezultat că festivităţile legate de noul an şcolar vor avea loc în 15 septembrie, iar orele vor începe la 17 septembrie.

Victor Ponta: Începe anul şcolar. Doamna ministru, o să vă rog, în timpul şedinţei, să ne spuneţi de ce trebuie să înceapă pe 10, şi nu pe 17?

Ecaterina Andronescu: Pe 15 sunt festivităţile.

Victor Ponta: 15 e sâmbătă, nu? Festivităţile, şi pe 17 începe şcoala.

Ecaterina Andronescu: Da.

Victor Ponta: Mi se pare cea mai bună idee şi e important să fim pregătiţi pentru ceea ce presupune anul şcolar

Până la aceste precizări, anul şcolar ar fi trebuit să înceapă, potrivit calendarului anunţat de Ministerul Educaţiei, la 10 septembrie, cu primul semestru programat până în 21 decembrie. În perioada 29 octombrie – 4 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.

Vacanţa de iarnă va fi în intervalul 22 decembrie – 13 ianuarie.

Semestrul al doilea va începe la 14 ianuarie şi va dura până în 21 iunie, fiind întrerupt devacanţa de primăvară, în perioada 6 aprilie – 21 aprilie.

Pentru elevi este o veste bună, pentru că vor avea o săptămână în plus de vacanţă, iar profesorii şi directorii şcolilor vor avea mai mult timp la dispoziţie să pregătească instituţiile de învăţământ pentru începerea anului şcolar.

sursa

Structura anului scolar 2012 - 2013

Structura anului şcolar 2012 – 2013 – VACANŢE

Vacanţa de iarnă va avea trei săptămâni, iar vacanţa de primăvară două. În perioada 29 octombrie – 4 noiembrie va fi vacanţă pentru copiii din învăţământul primar. De asemenea, se păstrează săptămâna „Şcoala altfel”, organizată în intervalul 1-5 aprilie, arată didactic.ro.

Structura anului şcolar 2012 – 2013 – Semestrul I

Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012

In perioada 29 octombrie-4 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanta de iarna – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013

Structura anului şcolar 2012 – 2013 – Semestrul al II-lea

Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013

Vacanta de primavara – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 21 aprilie 2013

Cursuri – luni, 22 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013

Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 8 septembrie 2013

Structura anului şcolar 2012 – 2013 – Programul „Şcoala altfel”

Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului Şcoala Altfel, având un orar specific.

Înscrierile în clasa pregătitoare şi clasa I continuă

Zece dintre locurile disponibile sunt la Colegiul German Goethe, unde au fost foarte multe cereri culminand cu scandalul din primavara

Şcolile bucureştene aveau, la începutul lunii august, peste 2.100 de locuri libere în clasele I şi pregătitoare, în cele cu predare în limbile minorităţilor fiind în total 84 de locuri, dintre care zece la Colegiul German Goethe, unde au fost foarte multe cereri, potrivit ISMB.

 (Imagine: Arhiva Mediafax Foto/AFP)

Inspectorul general adjunct al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Daniel Mălăelea, a declarat pentru MEDIAFAX că înscrierile continuă, întrucât toţi copiii trebuie cuprinşi în sistemul de învăţământ.

„Deşi s-au terminat cele patru etape de înscriere în clasa pregătitoare şi clasa I, acestea vor continua. Niciun copil nu poate rămâne în afara sistemului de învăţământ”, a spus inspectorul general adjunct.

Potrivit acestuia, printre motivele invocate de părinţi pentru întârzierea înscrierii copiilor este faptul că au fost plecaţi în străinătate. Alţi părinţi şi-au înscris copiii, dar acum solicită, din diverse motive, retragerea de la clasa pregătitoare şi înscrierea în clasa I.

Datele ISMB la data de 8 august indică faptul că în şcolile bucureştene sunt 1.094 de locuri libere la clasa pregătitoare şi 1.018 la clasa I.

În şcolile cu predare în limbile minorităţilor sunt 84 de locuri libere. Astfel, în şcolile cu predare în limba maghiară, respectiv, Liceul Teoretic „Ady Endre”, erau disponibile 11 locuri în clasa I.

La şcolile cu predare în germană erau 23 de locuri, toate pentru clasa I. Colegiul German Goethe avea 10 locuri, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă” – trei locuri, Şcoala gimnazială „Elena Văcărescu” – două locuri şi Liceul Teoretic „Ita Wegman” – opt locuri.

De asemenea, Liceul Teoretic „Dante Aligheri”, cu predare în limba italiană, avea câte 25 de locuri în clasa pregătitoare şi clasa I.

 surse:  ISMB; http://www.mediafax.ro