Şcoala gratuită și cine profită de pe urma concursurilor școlare private

Trei milioane de euro anual: atât scot din buzunar părinţii elevilor din România, doar pentru participarea la concursurile şcolare organizate pentru cei mici. Această adevărată mină de aur pentru organizatori nu-i ajută prea mult pe copii: multe dintre aceste concursuri private nu sunt autorizate şi nici relevante, dacă se are în vedere conţinutul. Potrivit Constituţiei, învăţământul de stat este gratuit. Practic, părinţii trebuie să facă eforturi financiare importante în fiecare an. Concursurile sunt doar una dintre cheltuielile la care şcoala îi obligă, alături de fondul clasei şi manualele alternative.

Zeci de concursuri private parazitează sistemul de educație. Organizatorii fac milioane de euro sub pretextul că îmbunătățesc calitatea învățământului. În realitate, taxează servicii pe care alții le oferă gratuit. Există numeroase teste fără bani, dar acestea nu sunt la fel de promovate ca cele plătite.

Concursurile organizate sub numele de „Evaluare în Educație” au fost scoase de pe lista avizată de minister, la începutul anului 2013. Şcolile le-au organizat în continuare. Peste 100.000 de elevi s-au inscris la cele cinci probe şi au plătit fiecare cate 20 de lei.

Directorul ONG-ului care organizează testul, Ionuț Dumitru, un economist de 38 ani, se laudă că este un concurs aflat sub egida Academiei Române.

Preşedintele Academiei, Ionel Haiduc, neagă. „ Nu ne-am implicat in acest proiect, pentru că, practic, fundația este necunoscută, era o chestiune foarte privată. Știu că a fost o scrisoare din partea lor, la care noi nu am marșat”, a declarat Ionel Haiduc.

Fundația de Evaluare în Educație a primit totuși un acord scris de la minister, la scurt timp dupe ce aceeași instituție nu îi oferise aviz. Chiar şi cu acest acord, fundaţia nu a fost trecută pe lista cu concursuri avizate.

„Noi l-am dat în măsura în care prezentarea concursului – limitată de o foaie sau două – ni s-a părut că da, e ok. Nu e sufficient cât să facem un parteneriat cu ei”, a explicat Liliana Preoteasa, director general al Ministerului Educației.

Taxe pentru SMART și EUCLID

Tot neautorizat este şi concursul SMART. În anul şcolar în curs, la probele organizate de Asociatia Pro Perseverența Cetatea Histria s-au înscris aproape 40.000 de mii de elevi. Taxa de participare este de 12 lei.

Un alt concurs cu notorietate, alte probleme. Pe site-ul EUCLID, organizatorii se laudă cu un parteneriat cu Academia de Studii Economice, dar nu spun cine sunt şi care e baza legală de funcţionare. Vor însă ca fiecare profesor care participa să înscrie minimum 30 de elevi, iar taxa este de 50 de lei.

Concursurile platite sunt mine de aur pentru organizatori. Pentru a fi primite în şcoli, asociaţiile şi fundaţiile dau o parte din banii colectaţi profesorilor sau directorilor.

Fundaţia de Evaluare în Educaţie a avut venituri de peste 1 milion şi jumătate de euro în 2012. Din cele peste 6 milioane de lei care au ajuns, oficial, în conturile ei, peste 2,4 milioane de lei, adică aproape jumătate din sumă, au fost folosiţi pentru plata angajaţilor şcolii.

Organizatorii Smart spun ca trimit banii la şcoli sub forma de donaţii, iar cei de la Euclid anunţa pe site că profesorul cu cei mai mulţi înscrişi primeşte Premiul „Vasile cel Mare”, în valoare de 800 de lei.

Decizie radicală la Constanța

La Constanţa au fost interzise toate concursurile platite, din considerente de moralitate.

„Evident că au fost plângeri, pentru că un numar foarte mare de părinți au fost nemulțumiți. Nemulțumirile erau fiindcă părinții erau obligați să plătească acest sume de bani doar pentru a nu crea un dezechilibru emoțional. O familie de părinți cu trei copii a calculat că a economisit 900 de euro, anul trecut, din neparticiparea la aceste concursuri”, spune Radu Popescu, inspectorul școlar general.

În alte judeţe, părinţii s-au opus anulării concursurilor în şcoli.

Lipsa de relevanţă

Specialiştii spun că pe lângă legalitate şi moralitate, concursurile mai au o problema – sunt lipsite de relevanţa: ministerul nu ştie ce conţin şi nici dacă sunt conforme programei şcolare.

„Avem doua probleme: una ține de corupție, alta – de utilitate. Pentru a participa, profesorul e cointeresat undeva la 10-20%. Este un conflict de interese şi ne putem întreba de ce a fost selectată firma”, susține cercetătorul Ovidiu Voicu.

Ovidiu Voicu a realizat un studiu amplu despre costurile ascunse în învaţământ. El spune că pentru rezolvarea problemei exista o singura soluţie – interzicerea.

„E mai mult o recomandare, fiindcă instituția școlară decide ce să facă”, afirmă Ștefania Duminică, secretar de stat în Ministerul Educației.

Pâna atunci, realitatea rămâne aceeaşi: dascălii prost platiți promovează concursurile cu taxă, de unde pot ieși niște bani, iar părinții continuă sa cheltuiască bani, chiar dacă beneficiile pentru elevi nu sunt demonstrate.

Marele câștigator ramâne organizatorul. Cand vine vorba să dea răspunsuri, directorii fundaţiilor sunt dispuși să comunice prin e-mail, dar să nu apară în faţa camerei de luat vederi.

„Scrieti-mi din nou un email cu ce vă interesează, cu subiect și predicat. Eu zic că am incheiat subiectul ăsta, dacă insistați, eu consider că e lipsă de respect. Nu am discutat subiectul ăsta, mereu discutam același subiect, cu interviul. Am crezut că ați inteles, că aveti capacitatea să înțelegeți”, le-a spus reporterilor Digi24 Marius Jitaru, președintele concursului „SMART”.

(sursa: Digi24)

Ne mândrim cu ei!

87 de elevi au fost medaliați anul acesta la olimpiadele internaționaleNe mândrim cu ei. 87 de elevi au fost medaliați anul acesta la olimpiadele internaționaleÎnvățământul românesc este unul mediocru, dacă este să ne raportăm la notele obținute de elevi la evaluarea națională și la bacalaureat. Paradoxal sau nu, ţara noastră se situează însă pe locul întâi la multe dintre disciplinele la care se organizează concursuri internaționale.

La nivel național, 87 de elevi au fost medaliaţi, anul acesta, la olimpiadele şi concursurile internaţionale.

1). România este prima ţară din lume la Olimpiada Internaţională de Geografie, după ce elevii români au câştigat trei medalii de aur şi una de argint la ediţia de anul acesta a competiţiei, desfăşurată în Japonia.

Olimpiada Internaţională de Geografie 2013 s-a desfăşurat la Kyoto, reunind participanţi din 32 de ţări.

Anul acesta, medaliile de aur au fost obţinute de Cosmina Albulescu de la Colegiul Naţional „Costache Negri” din Galaţi, Cosmina-Andreea Manea de la Colegiul Naţional „I. C. Brătianu” din Piteşti şi Theodor-Adrian Ivan de la Colegiul Naţional din Iaşi, toţi trei aflaţi la prima participare într-o astfel de competiţie. Olimpicii români s-au întors, aseară, acasă.

„A fost dificil, pentru că, în primul rând, a trebuit să ne acomodăm cu fusul orar, oboseala a fost destul de mare, iar probele nu au fost neapărat dificile, dar au fost destul de solicitante”, a explicat Cosmina Albulescu, olimpică la Geografie. „Au fost mai multe ţări foarte bune. De exemplu, Singapore care anul trecut a obţinut locul 1 pe echipe şi anul acesta au obţinut cel mai mare punctaj la individual, însă am reuşit anul acesta să îi învingem”, a povestit Cosmina-Andreea Manea, olimpică la Geografie.

„Foarte frumos, o experienţă complexă şi foarte frumoasă în acelaşi timp. Am făcut multe lucruri, am cumpărat multe suveniruri, am venit cu aurul, am obţinut primul loc la echipe, multe locuri faine văzute”, a adăugat Theodor-Adrian Ivan, olimpic la Geografie.

Medalia de argint i-a revenit lui Traian Tomenco, absolvent al Liceului Teoretic „Constantin Brâncoveanu” din Bucureşti, medaliat cu bronz la ediţia precedentă.

La sosirea pe aeroportul Otopeni, olimpicii au fost aşteptaţi cu flori de părinţi, prieteni, dar şi de profesori.

„Cred că sunt un plus adus învăţământului românesc care este atât de blamat şi cred că ar trebui să privim şi spre partea asta de performanţă, pentru că România face performanţă, faţă de alte ţări”, a subliniat un profesor.

Felicitări pentru rezultatele de excepţie au primit şi din partea secretarului de stat din cadrul Ministerului Educaţiei, Ştefania Duminică. Cei patru elevi vor fi premiaţi pentru rezultatele obţinute în Japonia, în septembrie.

La ediţia de anul trecut, România a ocupat locul al doilea pe naţiuni, cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

2). România a obținut două medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică.

Potrivit Ministerului Educației, este cel mai bun rezultat din istoria participării țării noatre la această Olimpiadă.

3). Concursul de Fizică i-a urcat pe elevii noștri pe primul loc în Europa.

Ei au câştigat două medalii de aur si trei de argint. De asemenea, la Informatică, doi liceeni au cucerit aurul, unul – argintul, iar un altul- medalia de bronz. O medalie de aur, două de argint și trei de bronz au reușit să obțină elevii români la Olimpiada de Chimie.

4). Concursul la Matematică a adus României trei medalii de argint și trei de bronz.

Aurul a ajuns la trei elevi și argintul la unul, în urma concursului la Geografie, la care s-au înscris 150 concurenți din 40 de țări. România s-a situat astfel pe primul loc în lume.

5). Și la Biologie ne menținem pe un loc fruntaș, după ce am obţinut trei medalii de bronz.

6). La prima participare oficială la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, lotul olimpic al României a reuşit performanţe notabile, atât în proba pe echipe (locul 3 şi medalie de bronz), cât şi în proba individuală (două menţiuni).

 Cum vor fi recompensați olimpicii români

În septembrie, Ministerul Educației îi va premia pe elevi. Cei care au câştigat medalii de aur vor primi aproximativ 12.000 de lei, în timp ce pentru medalia de argint tinerii vor primi 8.000 de lei. Bronzul va fi premiat şi el cu aproape 5.000 de lei.

sursa

%d blogeri au apreciat asta: