La scoala

Ti-e scarba sa mergi la scoala?

Acest post a aparut pe site-ul de dezvoltare personala Empower.ro

Daca raspunsul tau la intrebarea din titlu este “DA”, articolul urmator este pentru tine, iti va da niste lamuriri. Daca raspunsul tau la intrebarea din titlu este “NU”, articolul urmator este si pentru tine, te va ajuta sa iti pui niste intrebari. Daca raspunsul tau la intrebarea din titlu este “NU STIU”, articolul de fata te va ajuta sa gasesti un raspuns exact.

Pornesc acest articol cu o replica celebra dintr-un film pe care l-am urmarit cu placere in copilarie – Karate Kid. Myiagi Sensei ii spune discipolului sau:

Nu exista elev nepriceput, doar profesor nepriceput.

Si cu acest inceput stiu ca mi-am ridicat in cap 90% dintre profesori, dar… cred ca asta am si vrut.

Citeam de curand un articol aparut pe Hotnews scris de Stefan Vlaston si mi-am dat seama de ce “va este scarba sa mergeti la scoala”.

Tinerii de azi nu merg cu placere la scoala pentru ca li predau tot felul de prostii, lucruri inutile, fara sens, carora nu le vad rostul sau utilitatea. Haideti sa va dau cateva exemple culese din articolul domnului Vlaston si care va vor edifica:

“La matematica clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:“Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale (multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta o regula data).

Clasa a VI-a : (11-12 ani) “Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul mediei ponderate”.

Limba si literatura romana, clasa a VIII-a, concepte culese din manuale aprobate de minister:omniscient, artefact, eponim, perspectiva auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector.

La clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul, oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie, analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.

Sa zicem ca eu fac parte din acei oameni inculti si fara notiuni de baza care nu stiu sa vorbeasca sau sa scrie, dar cati dintre voi au auzit sau au folosit vreodata notiunile de mai sus?

Si atunci cei din jur va intreaba mirati: “Cum adica iti este scarba sa mergi la scoala?” Nu stii cum sa justifici raspunsul, dar simti ca ceva nu te atrage spre locul numit scoala.

Cele de mai sus ar putea fi o justificare, dar mai sunt si altele. Am sa le iau pe rand.

1. Notiunile predate

Despre ele era vorba in citatul de mai sus. Este clar ca materia care se preda la ora actuala, in marea ei parte, este depasita, unele dintre notiunile predate sunt grele si nefolositoare, iar asta atrage dupa sine plictis si indiferenta din partea elevilor. Aici se poate discuta mult, pentru ca sunt profesori care stiu cum sa isi atraga elevii de partea lor. Citește în continuare

Anunțuri

Uniforma scolara NU este obligatorie prin lege

AU VOIE ELEVII SA INTRE LA ORE DACA NU POARTA UNIFORMA SCOLARA ?

Au voie elevii sa intre la ore daca nu poarta uniforma scolara obligatorie?Dupa doar cateva saptamani de la debutul anului scolar 2016-2017, tot mai multi parinti ne scriu pe adresa redactiei ca introducerea uniformelor obligatorii pentru elevi este un cosmar pentru familiile cu posibilitati financiare reduse, tinand cont ca pretul acestora variaza intre 200-300 de lei.

Ce se intampla daca parintii nu au bani sa cumpere uniformele obligatorii pentru elevi?

Teoretic, legislatia in vigoare nu permite unitatilor de invatamant sa interzica accesul elevilor care nu poarta tinuta vestimentara stabilita de conducerea scolii.

„Tinuta vestimentara sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului in perimetrul scolii”, se arata in statutul elevilor, care a intrat in vigoare odata din anul scolar 2016-2017.

Practic, inca mai intalnim situatii in intreaga tara unde elevii nu sunt primiti la ore pentru ca nu poarta ori pentru ca nu au bani sa cumpere uniformele obligatorii impuse de conducere unitatii de invatamant.Parintii aflati in aceasta situatie disperata ne cer zilnic sfatul si ne intreaba ce pot face daca nu au bani sa le cumpere copiilor uniforme si acestia nu mai au voie sa intre in scoala. Practic, copiilor le este ingradit accesul la educatie, ceea ce este interzis prin Constitutia Romaniei.

Unitatile de invatamant care interzic elevilor accesul in scoli din cauza lipsei uniformei obligatorii, incalca reglementarile aduse de Statutul Elevului, iar astfel de situatii trebuie aduse la cunostinta Ministerului Educatiei si Inspectoratului Scolar Judetean, care vor analiza situatia si vor lua masurile corespunzatoare in acest sens.

Mai mult decat atat, precizam ca uniforma scolara NU este obligatorie prin lege in anul scolar 2016-2017, ci decizia de a impune sau nu o anumita tinuta vestimentara este la latitudinea fiecarei unitati de invatamant preuniversitar.

In plus, scolile nu pot nici sa sanctioneze eleviii cu scaderea notei la purtare pentru lipsa uniformei. Anul scolar trecut, o scoala din Bucuresti a fost sanctionata cu 1.000 de lei de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) pe motiv ca reprezinta „discriminare indirecta” prevederea din regulamentul unitatii de invatamant referitoare la scaderea notei la purtare in cazul in care nu este folosita uniforma.

Conform statutului elevilor, acestia nu pot fi sanctionati sau mustrati in fata clasei.

Atentie! Elevii nu pot fi supusi unei sanctiuni colective!

Profesorii pot sanctiona elevii cu scaderea notei la purtare cu un punct pentru fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numarul de ore pe semestru la o disciplina sau modul.

Cunoasteti cazuri in care elevii au interdictia de a intra in scoli pentru ca nu poarta ori nu detin uniforme scolare? Va rugam sa descrieti situatia la sectiunea de comentarii de mai jos!

Anul scolar 2016-2017

Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017 a fost publicat înMonitorul Oficial, Partea I, nr. 552 din 21 iulie și se aplică de la data apariției.

Anul şcolar 2016-2017 va avea 35 de săptămâni de cursuri, care vor însuma 169 de zile lucrătoare. Prin excepţie, unii elevi vor avea un an şcolar mai scurt (clasele terminale de liceu vor avea doar 32 de săptămâni şi vor încheia pe 26 mai 2017, iar cele de clasa a VIII-a vor avea 34 de săptămâni şi vor încheia pe 9 iunie) sau chiar mai lung (învăţământul special va avea 37 de săptămâni de cursuri).

Anul scolar 2016-2017 incepe pe data de 12 septembrie 2016, se incheie pe data de 16 iunie 2017 si se structureaza pe doua semestre, dupa cum urmeaza:

  • Semestrul I (19 săptămâni):
    • cursuri: 12 septembrie 2016 – 23 decembrie 2016;
    • vacanţa de iarnă: 24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017;
    • cursuri: 9 ianuarie 2017 – 3 februarie 2017;
    • vacanţa intersemestrială: 4 februarie 2017 – 12 februarie 2017;

Notă: În perioada 29 octombrie 2016 – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.

  • Semestrul II (16 săptămâni):
    • cursuri: 13 februarie 2017 – 14 aprilie 2017;
    • vacanţa de primăvară: 19 aprilie 2017 – 30 aprilie 2017;
    • cursuri: 2 mai 2017 – 16 iunie 2017;
    • vacanţa de vară: 17 iunie 2017 – 10 septembrie 2017.

Notă: Pentru angajaţii sistemului educaţional, anul şcolar se desfăşoară între 1 septembrie 2016 şi 31 august 2017.

„Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei, ziua de 5 iunie – Ziua învăţătorului şi 1 Iunie – Ziua copilului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar”, se arată în ordinul de ministru. Citește în continuare

Şcoala gratuită și cine profită de pe urma concursurilor școlare private

Trei milioane de euro anual: atât scot din buzunar părinţii elevilor din România, doar pentru participarea la concursurile şcolare organizate pentru cei mici. Această adevărată mină de aur pentru organizatori nu-i ajută prea mult pe copii: multe dintre aceste concursuri private nu sunt autorizate şi nici relevante, dacă se are în vedere conţinutul. Potrivit Constituţiei, învăţământul de stat este gratuit. Practic, părinţii trebuie să facă eforturi financiare importante în fiecare an. Concursurile sunt doar una dintre cheltuielile la care şcoala îi obligă, alături de fondul clasei şi manualele alternative.

Zeci de concursuri private parazitează sistemul de educație. Organizatorii fac milioane de euro sub pretextul că îmbunătățesc calitatea învățământului. În realitate, taxează servicii pe care alții le oferă gratuit. Există numeroase teste fără bani, dar acestea nu sunt la fel de promovate ca cele plătite.

Concursurile organizate sub numele de „Evaluare în Educație” au fost scoase de pe lista avizată de minister, la începutul anului 2013. Şcolile le-au organizat în continuare. Peste 100.000 de elevi s-au inscris la cele cinci probe şi au plătit fiecare cate 20 de lei.

Directorul ONG-ului care organizează testul, Ionuț Dumitru, un economist de 38 ani, se laudă că este un concurs aflat sub egida Academiei Române.

Preşedintele Academiei, Ionel Haiduc, neagă. „ Nu ne-am implicat in acest proiect, pentru că, practic, fundația este necunoscută, era o chestiune foarte privată. Știu că a fost o scrisoare din partea lor, la care noi nu am marșat”, a declarat Ionel Haiduc.

Fundația de Evaluare în Educație a primit totuși un acord scris de la minister, la scurt timp dupe ce aceeași instituție nu îi oferise aviz. Chiar şi cu acest acord, fundaţia nu a fost trecută pe lista cu concursuri avizate.

„Noi l-am dat în măsura în care prezentarea concursului – limitată de o foaie sau două – ni s-a părut că da, e ok. Nu e sufficient cât să facem un parteneriat cu ei”, a explicat Liliana Preoteasa, director general al Ministerului Educației.

Taxe pentru SMART și EUCLID

Tot neautorizat este şi concursul SMART. În anul şcolar în curs, la probele organizate de Asociatia Pro Perseverența Cetatea Histria s-au înscris aproape 40.000 de mii de elevi. Taxa de participare este de 12 lei.

Un alt concurs cu notorietate, alte probleme. Pe site-ul EUCLID, organizatorii se laudă cu un parteneriat cu Academia de Studii Economice, dar nu spun cine sunt şi care e baza legală de funcţionare. Vor însă ca fiecare profesor care participa să înscrie minimum 30 de elevi, iar taxa este de 50 de lei.

Concursurile platite sunt mine de aur pentru organizatori. Pentru a fi primite în şcoli, asociaţiile şi fundaţiile dau o parte din banii colectaţi profesorilor sau directorilor.

Fundaţia de Evaluare în Educaţie a avut venituri de peste 1 milion şi jumătate de euro în 2012. Din cele peste 6 milioane de lei care au ajuns, oficial, în conturile ei, peste 2,4 milioane de lei, adică aproape jumătate din sumă, au fost folosiţi pentru plata angajaţilor şcolii.

Organizatorii Smart spun ca trimit banii la şcoli sub forma de donaţii, iar cei de la Euclid anunţa pe site că profesorul cu cei mai mulţi înscrişi primeşte Premiul „Vasile cel Mare”, în valoare de 800 de lei.

Decizie radicală la Constanța

La Constanţa au fost interzise toate concursurile platite, din considerente de moralitate.

„Evident că au fost plângeri, pentru că un numar foarte mare de părinți au fost nemulțumiți. Nemulțumirile erau fiindcă părinții erau obligați să plătească acest sume de bani doar pentru a nu crea un dezechilibru emoțional. O familie de părinți cu trei copii a calculat că a economisit 900 de euro, anul trecut, din neparticiparea la aceste concursuri”, spune Radu Popescu, inspectorul școlar general.

În alte judeţe, părinţii s-au opus anulării concursurilor în şcoli.

Lipsa de relevanţă

Specialiştii spun că pe lângă legalitate şi moralitate, concursurile mai au o problema – sunt lipsite de relevanţa: ministerul nu ştie ce conţin şi nici dacă sunt conforme programei şcolare.

„Avem doua probleme: una ține de corupție, alta – de utilitate. Pentru a participa, profesorul e cointeresat undeva la 10-20%. Este un conflict de interese şi ne putem întreba de ce a fost selectată firma”, susține cercetătorul Ovidiu Voicu.

Ovidiu Voicu a realizat un studiu amplu despre costurile ascunse în învaţământ. El spune că pentru rezolvarea problemei exista o singura soluţie – interzicerea.

„E mai mult o recomandare, fiindcă instituția școlară decide ce să facă”, afirmă Ștefania Duminică, secretar de stat în Ministerul Educației.

Pâna atunci, realitatea rămâne aceeaşi: dascălii prost platiți promovează concursurile cu taxă, de unde pot ieși niște bani, iar părinții continuă sa cheltuiască bani, chiar dacă beneficiile pentru elevi nu sunt demonstrate.

Marele câștigator ramâne organizatorul. Cand vine vorba să dea răspunsuri, directorii fundaţiilor sunt dispuși să comunice prin e-mail, dar să nu apară în faţa camerei de luat vederi.

„Scrieti-mi din nou un email cu ce vă interesează, cu subiect și predicat. Eu zic că am incheiat subiectul ăsta, dacă insistați, eu consider că e lipsă de respect. Nu am discutat subiectul ăsta, mereu discutam același subiect, cu interviul. Am crezut că ați inteles, că aveti capacitatea să înțelegeți”, le-a spus reporterilor Digi24 Marius Jitaru, președintele concursului „SMART”.

(sursa: Digi24)

Universitatea analfabeților – cititi si minunati-va!

Catastrofa învățământului universitar

autor: DAN UNGUREANU – prof. univ. Universitatea Bucureşti
(pe marginea fostei dezbateri despre învățământul din România)

Le-am cerut studenţilor mei, anul III la Română-Engleză, să comenteze, în engleză, un poem englez din secolul XIX, la alegere.

Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX şi nici o poezie (deşi au studiat în anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley).

Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru “Romeo şi Julieta” (numită alternativ “roman”,“novel”, ori “poem”).

Restul de cincisprezece din şaizeci, care şi-au amintit totuşi o poezie, au scris totuşi în engleză. Am corectat mai jos greşelile lor :

– pluralul lui “viu” nu e “vi”, ci “vii”;
– verbul “a lua” nu se scrie “i-au”;
– “Obijnuit” e incorect;
– “îi” nu se scrie despărţit, “î-i”;
– “să de-a” e incorect (corect e “să dea”);
– nu se zice “propiu”, ci “propriu”;
– “them” nu poate înlocui “their”;
– nu se poate spune “them mother” în loc de “their mother”;
– “intitulated” nu există în engleză (conform Merriam-Webster Dictionary);
– “combinated” nu există în engleză;
– “to enjoy of life” e incorect ( verbul “to enjoy” e tranzitiv);
– “writted” e incorect, în loc de”wrote“;
– “poetry” nu e identic cu “poem”;
– “lirycs” nu e ortografiat corect, şi cu siguranţă nu înseamnă textul unei poezii, ci versurile unui cântec;
– “roman” nu există în engleză, corect e”novel“;
– “disapointness” nu există, corect e”disappointment“;
– “beautifuly thing” e incorect;
– “tryed” e incorect;
– “gaves” nu există (corect “gives” sau”gave“);
– “tooked place” e incorect;
– tabloul “Gioconda” nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci;
– “Romeo and Juliet” nu e un roman;
– “Romeo and Juliet” nu e un poem;
– Shackspear nu se scrie astfel.

Dacă se dădea admitere la facultate, ei ar fi căzut la admitere. Toţi aceşti tineri vor deveni profesori de limba engleză şi română peste trei luni.

Îmi este inexplicabil cum asemenea studenţi pot deveni profesori, când în orânduirea veche,”bolşevică şi totalitaristă”, ei n-ar fi putut nici măcar trece admiterea.

Paradoxal, se face mai multă şcoală la liceu decât la Universitate: la liceu, profesorii pot încă să lase repetenţi elevii care nu învaţă, fiindcă liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt plătiţi după numărul de elevi. Studenții sunt mai prost pregătiţi decât elevii de liceu. Le-am cerut celor şaizeci de studenţi ai mei referate. Din şaizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (copy – paste) de pe un sit de internet, http://www.referat.ro/.

O vină pentru această situaţie o are aşa-numitul “învățământ axat pe competenţe“. În noul sistem, elevii, vezi Doamne, “nu mai tocesc date seci, ci dobândesc competenţe“.

Mare este confuzia din capetele pedagogilor de şcoală nouă! Există materii axate pe competenţe (a învăţa engleză, franceză ori muzică, înseamnă să ştii a vorbi engleză, franceză, respectiv să cânți, să fluieri sau să fredonezi melodii).

Există materii bazate pe cunoştinţe (istoria, geografia, anatomia şi zoologia, de pildă).
Există materii intermediare, ca biologia şi chimia, în care competenţele şi cunoștințele sunt complementare. Cultura generală e alcătuită doar din cunoştinţe.

Educaţia “axată pe competenţe” naşte monştri, fiindcă a şti cine a pictat Gioconda e o cunoştinţă, nu o competenţă!!!

O altă studentă, tot de anul III la Litere, mă înştiinţează că “poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistreţul cu colţi de argint“. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea măcar să-i poţi identifica poeziile. Se presupune că un absolvent de engleză ştie, după trei ani că în engleză, “romanul” se numeşte “novel”.

Universitatea zulusă

Conform cu situl QS (Quacquarelli Symonds)
World University Rankings = Clasificarea mondială a universităţilor conform criteriului Quacquarelli Symonds):

– Israelul, o ţară mică, cu suprafaţa cât a Moldovei, are trei universităţi pe locurile 102, 114 şi 132 din lume;

– Carolina din Praga e pe locul 230 în lume;

– Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400;

– Universitatea Bucureşti era pe locul 500, lângă Universitatea din Szeged (cu o populaţie de 166.000 locuitori), Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan şi Sri-Lanka;

– Universitatea din Liubliana e pe locul 400;

– Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302;

– Universitatea Ben Gurion, din deşertul Neghev, e pe locul 323;

– Universitatea Babeş-Bolyai este după locul 600, lângă nişte universităţi saudite, sri-lankeze şi kazahe (după principiul: “nisip, junglă, nisip”). Situl ARWU (Academic Ranking of World Universities)

Clasificarea academică a universităţilor din întreaga lume, a Institutului de Pedagogie al Universităţii Jiao Tong se opreşte la primele 500 de universităţi din lume, unde pe la coadă se află Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana şi cea din Wellington, Noua Zeelandă. Universitatea din Bucureşti are de ajuns din urmă universitatea zulusă din Durban, cea slovenă (Liubliana, 280.000 locuitori) şi cea din Wellington (386.000 locuitori, la capătul lumii, în largul Pacificului).

Învățământul românesc e prăbuşit cu totul. Predau profesori care fac greşeli de clasa a şasea. Absolvă cu diplomă, studenţi care acum 15 ani ar fi căzut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificaţi. Comisia centrală de acreditare a titlurilor universitare face conducători de doctorat în glumă. Sunt un excelent prooroc. Nu se mai miră nimeni că n-avem universităţi remarcabile cu cercetători remarcabili, când înşişi conducătorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

Codă

Problema universităţilor din România nu e să ajungă din urmă cine ştie ce universităţi vestice. Problema universităţilor noastre e să ajungă din urmă nivelul liceelor româneşti din 1988. Şi atunci mai vorbim! Educaţia e singurul domeniu în care nu se vorbeşte de “greaua moştenire a comunismului”. Regimul de debandadă, numit “democraţie”, şi miniştrii incapabili şi iresponsabili au transformat învățământul românesc într-un haos. Din toţi olimpicii internaţionali români de anul trecut, unul singur s-a înscris de nevoie (!!!) la Universitatea din Bucureşti, fiindcă nu ştia engleză, ca să devină bursier la o Universitate străină.

Fac încă patru profeţii :
1. Peste cinci ani nici un licean olimpic nu se va înscrie student în vreo universitate română.

2. Peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studenţilor români va fi acelaşi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.

3. Peste zece ani nici o universitate românească nu va intra în lista primelor 500 de universităţi din lume, iar kazahii, saudiţii, sri-lankezii şi zuluşii ne vor privi ca şi acum, de sus.

4. Nici peste zece ani Ministerul Educaţiei nu-şi va decupa din presă un articol despre starea învățământului românesc, ca să-l aibă la îndemână.

Cine e de vină?
Problema nu este doar a învățământului. Ci este mult mai gravă: ține de economie si de decăderea pieței muncii din România. Iar vinovatul e cel care a produs toate astea:

  • Statul (mai precis miniștrii învățământului), care a luat șpagă ca sa recunoască diplomele. Iar șpaga a ajuns in final la partide (de aia, mulți dintre profesorii din universitățile private sunt tot politruci).
  • Statul, care după absolvire, a angajat in masa analfabeții si le-a dat si salarii babane: bugetarii care freacă dosare pline de greșeli, au salariu dublu față de privat! In ultimii 7 ani, numărul angajaților de stat s-a dublat, salariile s-au triplat (mai ales in învățământ), deși nivelul angajaților de stat s-a prăbușit.
  • Statul, care a mărit in permanență nivelul salariului minim si a forțat si firmele private sa-i “răsplătească” pe imbecili.

Socialiștii au făcut “protecția sociala” a incompetenților, ocazie cu care s-au îmbogățit si ei din greu (ca orice socialist respectabil).
Pe scurt, statul social a creat o piață de desfacere pentru idioțenie: păi atunci, de ce va mirați ca a ajuns sa fie condus de idioți?

Concluzie: e bou? Lasă-l să moară de foame!

  • Daca statul n-ar mai fi avut nici un angajat (zero funcționari, externalizare totală a serviciilor), toți absolvenții ar fi fost obligați sa cerșească o pâine la ușa firmelor private. Iar firmele private nu dau o ceapa degerată pe diploma ta: ci doar pe câți bani poți să produci!
  • Daca statul n-ar fi garantat un salariu minim pentru orice bou cu diploma, boii respectivi ar fi primit in loc de bani…paie. Adică exact ce merita.

Moartea e cel mai bun judecător; foamea e cel mai bun profesor.

Iată de ce, eu sunt optimist. Pentru ca statul român e in stare de faliment. A început sa concedieze profesori, polițiști, mineri, postași, avocați din oficiu (după ce, ani de zile, i-a angajat cu găleata si i-a plătit cu lopata). Jaful de bani al socialiștilor a ajuns la final.
De acum înainte lucrurile vor fi simple: ai o diplomă? Am! Ți-o recunoaște statul? Sigur! Păi atunci, sa-ti dea statul salariu! Hahaha…Aaaa, stați, ca statul concediază, nu angajează: vroiam sa mă angajați dumneavoastră… Zău? Pai eu nu dau doi bani pe diploma ta, analfabetule! Daca te pun sa scrii o ofertă, nu ești capabil: nici in română, nici in engleză! Așa ca, hai, marș afară! Du-te si îngroașă coada șomerilor!
România o sa fie mai puternică după ce o sa mori tu de foame!

Materiile noi + modificarile din Invatamant in 2014

Anul scolar 2014-2015 aduce numeroase modificari sistemului de invatamant romanesc.

Elevii din invatamnatul primar, dar si cei de gimnaziu sau liceu vor participa in noul an scolar la mai multe materii optionale, iar programa de invatamant s-a schimbat complet, atat pentru Evaluarea Nationala, cat si pentru Bacalaureat.

Cei mai mici dintre scolar vor invata in acest an de pe manuale noi, unele dintre ele digitale, care ajung insa cu intarziere in scoli, iar parintii vor fi amendati pentru absentele copiilor.

Alte modificari ale Legii Educatiei si lista materiilor optionale pentru anul scolar 2014-2015 sunt redate in infograficul de mai jos:

materii-optionale-2014-2015.jpg

NOUL AN ŞCOLAR

Anul scolar 2013-2014 a inceput, oficial, pe data de 1 septembrie 2013 si se va incheia pe 31 august 2014, insumand 36 de saptamani de cursuri, adica 176 de zile lucratoare, potrivit Ordinului Ministerului Educatiei Nationale nr. 3818/2013 privind structura anului scolar 2013-2014 publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430, din 15 iulie 2013.

Conform prevederilor cuprinse de actul normativ, cursurile pentru anul scolar 2013-2014 vor debuta oficial la 16 septembrie (in perioada 1-16 septembrie doar cadrele didactice se vor prezenta la unitatile de invatamant, n.red.) si se vor incheia la data de 20 iunie 2014, anul scolar fiind structurat dupa cum urmeaza:

Semestrul I       

Cursuri – luni, 16 septembrie 2013 – vineri, 20 decembrie 2013

  • In perioada 2 – 10 noiembrie 2013,  clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta
  • Vacanta de iarna – sambata, 21 decembrie 2013 – duminica, 5 ianuarie 2014

Cursuri – luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014

  • Vacanta intersemestriala – sambata, 1 februarie 2014 – duminica, 9 februarie 2014

Semestrul al II-lea            

Cursuri – luni, 10 februarie 2014 – vineri, 11 aprilie 2014

  • Vacanta de primavara – sambata, 12 aprilie 2014 –  marti, 22 aprilie 2014

Cursuri – miercuri, 23 aprilie 2014 – vineri, 20 iunie 2014

  • Vacanta de vara – sambata, 21 iunie 2014 – duminica, 14 septembrie 2014

Una dintre noutatile pe care actul normativ o introduce este impartirea, in mod aproximativ egal, a celor doua semestre. „In acest fel, se poate realiza un echilibru intre timpul alocat studiului si acela alocat asimilarii invatarii si perioadei de odihna”, puncta MEN la sfarsitul lunii mai referitor la acest aspect.

In plus, conform documentului mentionat, o modificare majora consta in acordarea elevilor unei zile libere in plus. Mai precis, institutia a decis sa acorde cadrelor didactice si elevilor inca o zi libera pentru perioada sarbatorilor pascale, respectiv ziua de marti, 22 aprilie 2014.

 

Cei din urma vor fi cei dintai

Aproximativ 3.200.000 de elevi şi preşcolari au început luni cursurile primului semestru al noului an şcolar 2013 – 2014. Potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei, noul an şcolar Citește în continuare

Perlele „profesorilor” de la examenul de titularizare

Trist, dar adevarat:

  • au patruns in invatamant si ne “invata” copiii, tot mai multi incompetenti, “profesori” de romana agramati, „profesori” de matematica (si nu numai), invatatori, educatori cu grave probleme psihice (stiu cazuri concrete), indivizi pusi pe capatuiala si jecmaneala/pacaleala a parintilor/copiilor prin ani grei de meditatii scumpe date in particular si cu rezultate jalnice ale elevilor la Capacitate/Evaluare, Bacalaureat si Facultate… -:( -:(

 

  • Ii vedem locuind in vile luxoase, conducand masini scumpe si plimbandu-se prin “strainataturi” 😉 😉  …

 

  • Si mai sunt si evazionisti fiscal!!!

Marius Crăciun

:)) Mai prosti decat prevede legea! :)) Ei se cred profesori si iti dau tie peste nas ca nu stii pe cand ei sunt praf si pulbere.

– Eminescu era prieten cu Creangă. Geniu la geniu trage. Eminescu și Creangă mergeau la puștoaice, după miere, erau iubitori de frumos prin satele Moldovei, unde se dezvoltau în mod absolut natural femei splendide, neştiutoare de carte. Din mierea iubirii lor cu Eminescu se trage cele mai frumoase poezii de dragoste…

– În istoria românilor mişună specii târâtoare de politicieni. Au împuşcat, au jefuit şi pe toţi ia unit furăciunea. Dar niciunul nu a avut ce să facă pentru ţară, se rostogoleşte în groapă Burebista de ruşine…

– Râurile şi apele care îşi desfăşoară curgerea pe teritoriul României vin din subteran către suprafaţă şi au locuri bine stabilite prin care susură, numite bazine. Accea e matca lor…

– Munţii Carpaţi se împart în…

Vezi articol original 141 de cuvinte mai mult

Despre îngăduința întrebării

Am fost în Finlanda în iunie și mi-a povestit un părinte că, având un copil la gradiniță, educatoarea i-a atras atentia că fiul lui pune prea puține întrebări și că nu e suficient de curios. La noi e situația inversă: se dezvoltă ideea, chiar dacă nu e explicit formulată, conform căreia atitudinea interogativa e un act de indisciplină. Un copil care pune o întrebare mai e tolerat, dar când pune a doua întrebare deja deranjează. Asta e situația la noi și în familie, și în scoală.

Vultureşti

Solomon Marcus, Suntem victime ale unui sistem educaţional bolnav

– Cum au decurs întâlnirile acestea din școli?
– Multe au fost surprinzătoare. De pildă, am avut întâlniri cu copii de clasa a V-a la Liceul german, unde m-au întâmpinat aliniați și, în momentul în care am intrat, au spus toți in cor: „Noi suntem copii cuminți!“. Pentru că eu caut întotdeauna să pornesc dialogul de la ce spun ei, le-am zis: „Am uitat ce este un copil cuminte, vă rog să-mi amintțti“. Am început să culeg de la ei diverse definții ale copilului cuminte și, dintr-o dată, am pus degetul pe rană, pentru că o definiție suna așa: „Un copil cuminte este un copil care nu vorbește neîntrebat“. Aceasta definiție îți arată cat de nociv este sistemul nostru educațional! Unul dintre pariurile mele este să dezvoltam atitudinea interogativă în rândul elevilor, să-i învațăm pe copii să întrebe. Am fost în…

Vezi articol original 83 de cuvinte mai mult

Ne mândrim cu ei!

87 de elevi au fost medaliați anul acesta la olimpiadele internaționaleNe mândrim cu ei. 87 de elevi au fost medaliați anul acesta la olimpiadele internaționaleÎnvățământul românesc este unul mediocru, dacă este să ne raportăm la notele obținute de elevi la evaluarea națională și la bacalaureat. Paradoxal sau nu, ţara noastră se situează însă pe locul întâi la multe dintre disciplinele la care se organizează concursuri internaționale.

La nivel național, 87 de elevi au fost medaliaţi, anul acesta, la olimpiadele şi concursurile internaţionale.

1). România este prima ţară din lume la Olimpiada Internaţională de Geografie, după ce elevii români au câştigat trei medalii de aur şi una de argint la ediţia de anul acesta a competiţiei, desfăşurată în Japonia.

Olimpiada Internaţională de Geografie 2013 s-a desfăşurat la Kyoto, reunind participanţi din 32 de ţări.

Anul acesta, medaliile de aur au fost obţinute de Cosmina Albulescu de la Colegiul Naţional „Costache Negri” din Galaţi, Cosmina-Andreea Manea de la Colegiul Naţional „I. C. Brătianu” din Piteşti şi Theodor-Adrian Ivan de la Colegiul Naţional din Iaşi, toţi trei aflaţi la prima participare într-o astfel de competiţie. Olimpicii români s-au întors, aseară, acasă.

„A fost dificil, pentru că, în primul rând, a trebuit să ne acomodăm cu fusul orar, oboseala a fost destul de mare, iar probele nu au fost neapărat dificile, dar au fost destul de solicitante”, a explicat Cosmina Albulescu, olimpică la Geografie. „Au fost mai multe ţări foarte bune. De exemplu, Singapore care anul trecut a obţinut locul 1 pe echipe şi anul acesta au obţinut cel mai mare punctaj la individual, însă am reuşit anul acesta să îi învingem”, a povestit Cosmina-Andreea Manea, olimpică la Geografie.

„Foarte frumos, o experienţă complexă şi foarte frumoasă în acelaşi timp. Am făcut multe lucruri, am cumpărat multe suveniruri, am venit cu aurul, am obţinut primul loc la echipe, multe locuri faine văzute”, a adăugat Theodor-Adrian Ivan, olimpic la Geografie.

Medalia de argint i-a revenit lui Traian Tomenco, absolvent al Liceului Teoretic „Constantin Brâncoveanu” din Bucureşti, medaliat cu bronz la ediţia precedentă.

La sosirea pe aeroportul Otopeni, olimpicii au fost aşteptaţi cu flori de părinţi, prieteni, dar şi de profesori.

„Cred că sunt un plus adus învăţământului românesc care este atât de blamat şi cred că ar trebui să privim şi spre partea asta de performanţă, pentru că România face performanţă, faţă de alte ţări”, a subliniat un profesor.

Felicitări pentru rezultatele de excepţie au primit şi din partea secretarului de stat din cadrul Ministerului Educaţiei, Ştefania Duminică. Cei patru elevi vor fi premiaţi pentru rezultatele obţinute în Japonia, în septembrie.

La ediţia de anul trecut, România a ocupat locul al doilea pe naţiuni, cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

2). România a obținut două medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică.

Potrivit Ministerului Educației, este cel mai bun rezultat din istoria participării țării noatre la această Olimpiadă.

3). Concursul de Fizică i-a urcat pe elevii noștri pe primul loc în Europa.

Ei au câştigat două medalii de aur si trei de argint. De asemenea, la Informatică, doi liceeni au cucerit aurul, unul – argintul, iar un altul- medalia de bronz. O medalie de aur, două de argint și trei de bronz au reușit să obțină elevii români la Olimpiada de Chimie.

4). Concursul la Matematică a adus României trei medalii de argint și trei de bronz.

Aurul a ajuns la trei elevi și argintul la unul, în urma concursului la Geografie, la care s-au înscris 150 concurenți din 40 de țări. România s-a situat astfel pe primul loc în lume.

5). Și la Biologie ne menținem pe un loc fruntaș, după ce am obţinut trei medalii de bronz.

6). La prima participare oficială la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, lotul olimpic al României a reuşit performanţe notabile, atât în proba pe echipe (locul 3 şi medalie de bronz), cât şi în proba individuală (două menţiuni).

 Cum vor fi recompensați olimpicii români

În septembrie, Ministerul Educației îi va premia pe elevi. Cei care au câştigat medalii de aur vor primi aproximativ 12.000 de lei, în timp ce pentru medalia de argint tinerii vor primi 8.000 de lei. Bronzul va fi premiat şi el cu aproape 5.000 de lei.

sursa

%d blogeri au apreciat asta: