Postul anterior

Pentru parintii cu…minti…

Chiar dacă ziua de miercuri era una destul de uşoară, cu doar două ore, doamna Damian nu avea niciun chef. Completă în condică, conform planificării, Iarna – V. Alecsandri, dar îşi propuse să toace timpul cumva, urmând să dea poezia ca temă pentru acasă.

Ora cu a VI-a A trecu destul de uşor, astfel că la clasa paralelă recurse la aceeaşi strategie:

– Astăzi, o să vă rog să spuneţi ce vă doriţi să deveniţi când veţi fi mari. Dar, să nu începeţi să spuneţi, ca şi colegii voştri din A, că vreţi să ajungeţi beizadele! Beizadea eşti sau nu eşti, iar voi, cu toţii, aveţi părinţi amărăşteni, care n-ar da nici măcar un ghiocel de 1 martie…

Copiilor le scăpă aluzia fină, gândindu-se cu tristeţe că devenirea întru beizadea rămâne pentru ei un capitol închis. Mirel avu o revelaţie şi se reprofilă:

– Eu vreau să fiu baron…

Vezi articolul original 130 de cuvinte mai mult