Anul scolar 2016-2017

Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017 a fost publicat înMonitorul Oficial, Partea I, nr. 552 din 21 iulie și se aplică de la data apariției.

Anul şcolar 2016-2017 va avea 35 de săptămâni de cursuri, care vor însuma 169 de zile lucrătoare. Prin excepţie, unii elevi vor avea un an şcolar mai scurt (clasele terminale de liceu vor avea doar 32 de săptămâni şi vor încheia pe 26 mai 2017, iar cele de clasa a VIII-a vor avea 34 de săptămâni şi vor încheia pe 9 iunie) sau chiar mai lung (învăţământul special va avea 37 de săptămâni de cursuri).

Anul scolar 2016-2017 incepe pe data de 12 septembrie 2016, se incheie pe data de 16 iunie 2017 si se structureaza pe doua semestre, dupa cum urmeaza:

• Semestrul I (19 săptămâni):
  • cursuri: 12 septembrie 2016 – 23 decembrie 2016;
  • vacanţa de iarnă: 24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017;
  • cursuri: 9 ianuarie 2017 – 3 februarie 2017;
  • vacanţa intersemestrială: 4 februarie 2017 – 12 februarie 2017;

Notă: În perioada 29 octombrie 2016 – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.

• Semestrul II (16 săptămâni):
  • cursuri: 13 februarie 2017 – 14 aprilie 2017;
  • vacanţa de primăvară: 19 aprilie 2017 – 30 aprilie 2017;
  • cursuri: 2 mai 2017 – 16 iunie 2017;
  • vacanţa de vară: 17 iunie 2017 – 10 septembrie 2017.

Notă: Pentru angajaţii sistemului educaţional, anul şcolar se desfăşoară între 1 septembrie 2016 şi 31 august 2017.

„Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei, ziua de 5 iunie – Ziua învăţătorului şi 1 Iunie – Ziua copilului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar”, se arată în ordinul de ministru.

Cum îl dezveţi să mai fie pârâcios

Specialiştii spun că pârâtul este un comportament normal la copii şi este mai întâlnit la preşcolari şi la cei din primii ani de şcoală. La această vârstă, copiii sunt foarte atenţi la ceea ce se întâmplă şi în acelaşi timp tind să observe şi să respecte foarte mult regulile. Orice abatere este sesizată şi taxată de către cel mic, și aşa ajung cei mai mulţi să îşi pârască colegii, prietenii, dar mai ales fraţii cu care se află într-o permanentă competiţie. Mândri de faptul că ei pot respecta foarte bine regulile şi foarte atenţi la abaterile celorlalţi, copiii cred că adulţii trebuie să fie imediat alertaţi, indiferent dacă este vorba de ceva important sau nu.

Dar, acest obicei al copilului de a raporta imediat ce fac ceilalţi poate deveni o mare problemă. Cu timpul, din cauza faptului că este pârâcios, copilul ar putea ajunge să fie marginalizat şi să îşi facă tot mai greu prieteni.

Dacă şi copilul tău a început să facă din pârâtul copiilor un obicei este timpul să îl împiedici. Iată şase strategii care ar putea da rezultate şi în cazul tău.

1. Explică-i care este diferenţa dintre a povesti o întâmplare şi a pârî, atunci când un prieten de-al său face ceva. Dacă este vorba de un incident minor, nu are rost să vină să îţi dea raportul imediat. Acest tip de comportament îl poate lăsa fără prietenul respectiv, iar copilul tău trebuie să ştie acest lucru.
2. Învaţă-l să îşi rezolve singur problemele. Acest tip de atitudine îi va fi de folos în multe situaţii în viaţă şi îl poate vindeca şi de obiceiul pârâtului. De exemplu, atunci când un prieten trişează la un joc sau îi adresează nişte vorbe mai puţin frumoase, învaţă-l să ia atitudine şi să îi dea prietenului său lecţiile pe care le merită în funcţie de situaţie. Va fi mult mai bine pentru cel mic decât dacă ar veni fuga la tine să îşi pârască prietenul.
3. Află motivul pentru care copilul tău este un mic pârâcios. Unii copii pârăsc ca să se răzbune, aţii îşi doresc doar să atragă atenţia. Ca părinte, este important să ştii care sunt motivele care îl determină pe copilul tău să fie pârâcios.
4. Înconjoară-l cu atenţie! Atunci când copilul are atenţie din partea părinţilor, şansele ca să dezvolte un astfel de obicei sau altele asemănătoare sunt mai mici. Dacă îi acorzi zilnic măcar jumătate de oră în care să vă jucaţi, să râdeti, să alergaţi atunci aceste comportamente, prin care cel mic de fapt caută să vă atragă atenţia, nu vor exista.

 

 

Superb – micul… mare dansator!!!

 

 

 

Cute Blog Award – primul nostru premiu pentru blog -:)

Desi blogul, mai vechi al Mamicii de Tzukutza (Alive) a primit deja cateva premii (doar vreo 2, de fapt), acesta este primul premiu pe care ni-l acorda in casuta noastra noua dedicata piticilor, o alta mamica sufletista, cea a Ursuletilor nazdravani.

De la Zmeu

Am primit cu mult drag primul nostru premiu pentru blog. Este o practica benefica in blogosfera si ne bucuram ca suntem si noi  “in joc”  .
Iata regulile premiului:

1. Aminteste persoana care ti-a acordat premiul printr-un link catre blogul ei.
Pe Coca, mamica de “Ursuletinazdravani”, am descoperit-o pe un alt blog minunat dedicat copiilor si copilariei, cel al Antoanetei – mamica de piticidarvoinici si le urmarim amandurora, cu foarte mare interes, blogurile vii, pline de activitati captivante si educative pentru copii. Le admiram pentru seriozitatea cu care se preocupa de educatia timpurie a puiutilor lor!

2. Raspunde intrebarilor care insotesc premiul.

Si fetele au dreptul sa-si indeplineasca visele

Cititi, mai sus, articolul Cristinei, dar, poate si mai important, urmariti filmul de pe youtube, „Strigatul mut” postat, pe blogul ei, la comentarii (eu, pur-si-simplu, n-am fost in stare sa-l preiau aici…)! Este absolut inspaimantator si ar trebui sa ne dea de gandit tuturor! Dumnezeu sa ne ierte!

Povesti terapeutice – Ioan 3:16

Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.
S-a dus la un politist si l-a intrebat:

‘Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.’

Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: ‘Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar ‘Ioan 3 cu 16′ si te vor lasa sa intri.’

Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna Baiatul s-a uitat la ea si a zis: ‘Ioan 3 cu 16’. Femeia i-a zis: ‘Intra, fiule.’ L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: ‘Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.’
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat:
‘Iti este foame?’. El a raspuns: ‘Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.’ Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: ‘Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un bai at infometat.’

Apoi l-a chemat sus intr-o

Arsenie Boca – Povestea stancii

Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de Lumina si i-a aparut Dumnezeu.

Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru el si i-a aratat o stanca mare din fata colibei.

I-a explicat ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut.

Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit.

In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.

Tocmai cand barbatul era mai descurajat,

Un altfel de post

Renunta la a-i mai judeca pe altii:
– descopera-l pe Hristos care traieste in ei !

Renunta la a mai spune cuvinte care ranesc:
– umple-te de cuvinte care vindeca !

Renunta la a mai fi nemultumit:
– umple-te de recunostinta !

Tine post de nervi:
– umple-te cu rabdare !

Tine post de pesimism:
– umple-te cu speranta !

Tine post de preocupari inutile:
– umple-te de incredere in Domnul !

Renunta la a te

Seminte

 

Un bogat om de afaceri crestin a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la comanda companiei sale.

In loc de a se orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis sa incerce ceva deosebit. Intr-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:

– Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei in calitate de manager general (CEO). Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post. Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:

– Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta speciala. Vreau ca sa luati samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact peste un an sa veniti cu planta care a rasarit si crescut din aceasta samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un criteriu personal voi alege viitorul manager general.

Un tanar, pe nume Jim, a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia a primit si el o samanta. A plecat acasa si cu entuziasm a impartasit sotiei planul sefului. Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si apoi a plantat samanta.

In fiecare zi, Jim turna apa in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada un semn ca samanta a incoltit si o mica planta si-a facut aparitia. Dupa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput sa rasara. Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se intampla. Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si crestere. Colegii lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar in incercarea lui de a face samanta sa se transforme in planta. Au trecut sase luni si nimic insa nu se intamplase in vasul cu pamant al lui Jim.

Cu nespusa parere de rau, Jim si-a dat seama ca

Povesti terapeutice – III (Tamplarul)

“Ce este oportunitatea şi când bate aceasta? Ea nu bate. Poţi aştepta o viaţă întreagă, ascultând, sperând, şi tot nu o vei auzi bătând. Deloc. Tu eşti oportunitatea, şi tu trebuie să baţi la uşa ce duce către destinul tău. Tu te pregăteşti pe tine insuţi să recunoşti oportunitatea, să o urmezi, să te foloseşti de ea pe măsură ce îţi dezvolţi puterea personalităţii tale şi îţi construieşti o imagine de sine cu care eşti capabil să trăişti – cu respectul de sine viu şi în continuă dezvoltare.”

Maxwell Maltz

 

Un batran tamplar se afla in pragul pensionarii. Era inca in putere, de aceea patronul sau il mai dorea la lucru in echipa sa. Cu toate acestea, batranul era hotarat sa se retraga, pentru a duce o viata mai linistita alaturi de familie. Renunta la un salariu bunicel, dar prefera linistea. Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul ii ceru sa mai construiasca doar o singura casa. Batranul accepta, insa nu mai punea suflet in ceea ce facea – chema ajutoare nepricepute si folosea scanduri nepotrivite. Si lui ii era rusine de cum arata ultima lucrare.

Cand in cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada. Ii darui tamplarului cheia de la intrare, zicandu-i:

– Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!

Tamplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca isi zideste propria casa, atunci ar fi facut-o cu totul altfel.

Asa este si cu noi: ne construim vietile, punand in ele adeseori nu tot ceea ce este mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim in „casa”/viata pe care tocmai ne-am construit-o. Daca am putea-o reface, am face-o cu mult diferita. Insa nu ne putem intoarce in timp. Multi oameni raman blocati in trecut si se mira ca prezentul lor nu difera cu nimic de trecut . Oare de ce?

Tu esti tamplarul, tu esti arhitectul propriului tau viitor! In fiecare zi bati un cui, asezi o scandura sau ridici un perete. Viata ta este intocmai asa cum ti-o cladesti! Alegerea pe care o faci azi construieste „casa”/viata in care vei locui maine. Fiecare om este ceea ce este datorita alegerilor pe care le face! 

Tu ce „casa” construiești acum? Este oare „casa” ta – „casa”/viata in care-ti doresti sa traiesti?

(adaptare dupa: Marian RUJOIU – specialist Negociere, Extreme Training)